Acestea sunt cuvintele rostite cu infinită tristeţe de Nuţa Bobocel, acum în vârstă de 79 de ani, privind fotografia, din care ne privesc doua femei…Ele sunt Nuţa Bobocel şi mama ei , Ana Butoi, în faţa casei din Bărăgan, satul Rubla, aflat pe Valea Călmăţuiului, între comunele Viziru şi Însurăţei. În acest loc fuseseră pur şi simplu aruncaţi , într-un câmp cultivat cu bumbac, într-un perimetru de doi ari şi jumătate delimitată de ţăruşi, să se descurce cum or şti, în iunie 1951. Alături de ei se aflau, în aceeaşi situaţie, cam 425 de persoane aduse din judeţele Mehedinţi, Caraş Severin şi Timiş, de diferite naţionalităţi. Aveau să afle mai târziu că în total au fost zeci de mii de oameni deportaţi în acea vară, fără nicio judecată, fără nicio vină, fără nicio explicaţie!! Nici până acum nimeni n-a fost pedepsit pentru dramele trăite de fiecare familie în parte, pentru atât de multe vieţi curmate înainte de vreme. Drama acestei familii este doar una din zecile de mii…
[Submitted by carmencita]

[ Read the rest ... ]